vand kit reparatii barci,atv-uri,motociclete,reparatii bazine,masini ,tunning,etc...kitul contine 2 kg.rasina,1 kg fibra de sticla,200 ml.solutie de spalat,50 ml.intaritor+instructiuni de folosire=Totul costa 100 ron.trimit cu plata ramburs in toata tara prin Posta Romana sau curieret rapid.ofer si cer seriozitate...!
Kit Realizare Matrite
Matriţele din poliesteri armati cu fibră de sticlă pot fi folosite pentru procedee de fabricaţie diferite. Aplicarea cea mai des folosită este fabricarea pieselor manual sau cu masini combinate de tocat si aplicat fibra (polispray). La construirea unei matriţe este importantă experienţa celui care lucrează şi se recomandă alegerea cu atenţie a materiilor prime ce asigură calitatea matriţei pe termen lung.
1.1. Construcţie model (master)
Primul pas în construcţia matriţei este fabricarea modelului. Poate fi prototip sau special construită din lemn, ghips, metal sau alte materiale ce nu pot fi atacate de stirenul monomer. Modelul trebuie să aibe stabilitate dimensională bună şi suprafaţa trebuie să fie de o calitate cel puţin la fel de bună pe cât se doreşte piesa finită.
Tratamentul suprafeţei include ceruire, sablare, lăcuire şi lustruire.
Lăcuirea este importantă dacă modelul este făcut dintr -un material poros precum lemnul sau ghipsul, unde este nevoie de mai multe straturi.
Când se chituieşte şi se lăcuieşte, este important să se folosească materiale rezistente la stirenul monomer. Cele mai bune sunt cele pe bază de poliester. Majoritatea chiturilor şi lacurilor ce se usucă la aer sunt atacate de stirenul monomer şi trebuie protejate de un strat de demulant aplicat cu atenţie, de exemplu, alcoolul polivinilic sau ceara demulanta.
Când pregătiţi suprafaţa matriţei, este important să nu lăsaţi urme precum zgârieturi, deoarece acestea se vor vedea pe suprafaţa piesei finite. Urmele de pe suprafaţa piesei pot fi relativ uşor de îndepărtat, dar cele de pe suprafaţa matriţei rezultate din ieşirile în relief de pe model pot fi foarte greu de corectat după ce matriţa este gata.
Modelul trebuie, de asemenea, adaptat procedeului specific folosit la realizarea matriţei.
Aceasta înseamnă că materialul de etanşare, marginile, aşezarea, trebuiesc modelate şi suprafaţa tratată ca pentru restul modelului.
Când modelul este gata şi suprafaţa finisată, se lăcuieşte si se lasă să se usuce cel puţin o săptămână. Apoi modelul trebuie tratat cu agenţii de demulare necesari.
Întâi aplicaţi multă ceară de demulare în straturi subţiri şi netede folosind un burete. Lucraţi ceara în cercuri mici, în secţiuni de 25 - 30% şi timp limitat. Lustruiţi imediat, ca ceara să nu se usuce, folosind hârtie specială sau finet. Schimbaţi-le frecvent. Ceruirea trebuie făcută în 4-5 straturi cu interval de minim trei ore între, pentru uscarea fiecărui strat. Ultimul strat de ceară trebuie lăsat la uscat cel puţin 12 ore.
Următorul pas este aplicarea stratului de demulant lichid, adica alcool polivinilic, folosind o bucată din piele de căprioară, weltex sau alte materiale similare. Materialul trebuie să fie saturat cu alcool polivinilic şi apoi stors cu atenţie. Stratul se aplică prin spălarea suprafeţei cu o cârpă udă, prin mişcări ample astfel încât să se formeze un strat subţire.
1.2. Aplicarea gelcoatului de matrita
Gelcoaturile sunt create pe baza de răşini poliesterice nesaturate selectate pentru a obţine HDT ridicat. Această caracteristică va permite realizarea unui mare număr de piese pe aceeaşi matriţă. Aceste gelcoaturi sunt gata de utilizare după ce se adaugă procentul corespunzător de intaritor (peroxid de metil etil cetonă = MEC).
Se recomandă citirea cu atenţie a instructiunilor de utilizare înainte de începerea lucrului. O slabă aplicare a acestuia poate duce la rezultate nedorite.
Aplicarea gelcoatului se face cu o pensula cu par lung si moale; primul strat de 0,35 mm +/- 0,05 mm în cel puţin două treceri (ideal trei treceri).
Lăsaţi gelcoatul să se usuce 2 minute între fiecare trecere;
Un strat mai gros de 0,5 mm provoacă deformări, fisuri sau aspect necorespunzător;
O grosime mai mică de 0,3 mm provoacă o întărire incompletă ce se manifestă prin luciu insuficient, lipsa strălucirii, fisuri şi observarea fibrei de sticlă.
Lăsaţi stratul de gelcoat să gelifieze (contact lipicios fără transfer de material)
1.3.Întărirea gelcoatului de matriţă
Se recomandă controlarea timpului de gel, înainte de utilizare. Acesta poate suporta variaţii în funcţie de temperatura din atelier, umiditatea din atmosferă, valabilitatea gelcoatului, tipul de peroxid organic folosit; o scădere a temperaturii în atelier va cauza o creştere a timpului de gel, deci si o creştere a durităţii Barcol mai lentă. Temperatura recomandată este de 18-23 gr.C.
Nu utilizaţi mai mult de 3% catalizator; va apărea contracţie suplimentară şi autodemulare.
Nu folosiţi mai puţin de 1,2% catalizator; va cauza slaba polimerizare.
1.4. Sfaturi / Puncte cheie
Gelcoatul trebuie amestecat înainte de utilizare (10 minute pentru 24 ore). O amestecare excesivă va provoca scăderea vâscozităţii, mărind riscul de curgere, pierderea de stiren şi formarea porozităţilor.
Gelcoatul va fi amestecat în adâncime şi la suprafaţă, evitând turbulenţele.
Nu amestecaţi niciodată gelcoatul folosind aer comprimat. Această metodă nu este eficace şi prezintă riscul poluării cu stiren monomer.
Nu adăugaţi nimic altceva în gelcoat în afară de peroxid de metil etil cetonă în procentul necesar.
1.5.Precauţii
Utilizarea gelcoatului de matrita este obligatorie pentru a obţine o suprafaţă fără greşeală, lucioasă şi durabilă.
Operatorul trebuie să urmărească şi să controleze strict procedurile de aplicare. Un mare număr de greşeli nu apar decât după demulare şi sunt cauzate de nerespectarea normelor de utilizare:
lucraţi pe o preformă curată, netedă şi fără pori. Utilizarea unui strat de finisare sau de lac este recomandată.
asiguraţi-vă că ustensilele de lucru sunt în stare bună de utilizare.
după câteve zile de neutilizare, gelcoatul de matriţe pare foarte vâscos. Se recomandă a fi amestecat (o dată pe zi). O amestecare slabă este inutilă, chiar cu efecte negative (porozităţi, curgeri,....).
dupa folosire închideţi recipientul de gelcoat.
la aplicarea unui strat, acoperiţi întreaga suprafaţă în interval de 5 min. Succesiunea sau juxtapunerea straturilor provoacă o reticulare heterogenă a filmului, cauzând nereguli .
nu reduceţi niciodată cantitatea de gelcoat de matriţă adăugând alti substituenti (acetonă, etc.).
fiţi sigur că peroxidul organic s-a încorporat omogen în gelcoat. Nerespectarea acestui lucru duce la apariţia problemelor de întărire ce se manifestă prin vizibilitatea fibrelor, autodemulare, etc.
verificaţi grosimea gelcoatului umed aplicat. O grosime insuficientă înseamnă vizibilitatea fibrelor de sticlă, deformare după întărire şi apariţia fisurilor.
evitaţi formarea bulelor de aer. Acest fenomen provoacă porozităţi.
proiectaţi un strat de gelcoat de 0,35 mm. pe o placă de sticlă. Verificaţi prezenţa sau absenţa porozităţilor. Acest test se recomandă înainte de proiecţia (aplicarea) gelcoatului pe preformă.
în timpul proiecţiei, evitaţi mişcări bruşte, acest lucru putând provoca discontinuităţi în aplicare.
nu aplicaţi niciodată gelcoat pe alcool polivinilic umed (întărire incompletă).
controlaţi umiditatea.
utilizaţi gelcoatul catalizat în perioada de utilizare.
2. Laminatul de suprafaţă
Primul strat ranforsat constă întrun voal de suprafaţă, plus un strat de fibră tocată (stratimat) de 300 g/mp, pudră. Trebuie aplicat imediat după ce stratul de gelcoat s-a întărit bine(intre minimum 3 ore si pana la maximum 6 ore).
Folosiţi o răşină poliesterică specială pentru matriţe cu adaosul recomandat de intaritor. Nu amestecaţi mai multă răşină decât puteţi folosi întro perioadă de 20 min.
Aplicaţi răşina peste gelcoat-ul întărit prin spray-ere sau cu o pensulă, sau un roller din piele de miel. Trebuie aplicat un strat gros şi neted, dacă se poate dublu în greutate faţă de ranfort. Primul strat de voal de suprafaţă se umectează cu răşină şi trebuie presat astfel încât să urmeze conturul modelului fără straturi duble, cute sau zgârieturi.
Aşteptaţi cam 2 min.şi lăsaţi ranfortul (fibra de sticlă) să se impregneze de la bază, înainte să începeţi laminarea cu un roller de metal pentru o impregnare totală a ranfortului, forţând astfel aerul să iasă. Folosiţi o pensulă densă pentru locurile înguste (greu accesibile) sau pentru colţuri. Impregnarea primului strat trebuie făcută cu mare atenţie pentru a evita formarea bulelor de aer.
Dacă stratul de rasina poliesterica de după gelcoat nu este suficient pentru a acoperi complet suprafata fibrei, se mai aplică răşină pe suprafaţa matului, dar se recomandă evitarea acestui lucru deoarece aerul poate pătrunde uşor în suprafaţă şi este mai greu de eliminat.
Nu încercaţi să obţineţi un conţinut ridicat de fibră de sticlă din primul strat, ci realizaţi o laminare netedă, fără bule de aer.
Deformările de pe matriţă trebuie corectate cu atenţie astfel încât să nu rămână zone de răşină neranforsată. Pentru colţurile ascuţite sau marginile matriţelor demontabile, puteţi aplica fibre de roving (fir) bine impregnate, înainte de aplicarea matului.
După ce primul strat este complet impregnat, trebuie lăsat să geleze. Când laminatul este încă umed, marginile trebuiesc nivelate cu un cuţit ascuţit. Repetaţi pentru fiecare strat. Astfel, nu va trebui să nivelaţi marginile matriţei cu discul abraziv. Când construiţi modelul, curăţaţi marginile pentru a facilita egalizarea. După egalizarea marginilor lăsaţi primul strat să se usuce peste noapte.
Următoarea zi verificaţi cu atenţie laminatul ca să nu aibă bule de aer. Dacă acestea există totuşi, după impregnare, trebuie curăţate cu un cuţit pentru a putea fi umplute cu răşină din stratul următor. Se impune din nou atenţie în special pentru colţuri şi margini. De asemenea, îndepărtaţi prin tăiere sau prin şlefuire orice proieminenţă, astfel încât suprafaţa să fie complet pregătită pentru aplicarea stratului următor.
Folosiţi aceeaşi metodă pentru a lamina cel de-al treilea strat, doar că aici veţi folosi stratimat de 450 g/mp. Îmbinarea între bucăţile de stratimat din acest strat şi din cele următoare trebuie făcută cu o suprapunere de 50 mm.
Al treilea strat laminat se va lăsa de asemenea la uscat peste noapte. Nu uitaţi să nivelaţi marginile.
Repetaţi la următoarele trei straturi folosind stratimat de 450 g/mp, si lăsând fiecare strat la uscare peste noapte, după ce aţi egalizat marginile.
Pentru a-i conferi matritei o rezistenta sporita, trebuie aplicat si un strat de tesatura de 500 g/mp.
Ultimul strat va fi tot de stratimat de 450 g/mp,
Stratul de suprafaţă al matriţei este acum gata şi trebuie să fie format din
gelcoat,
un mat subtire,
un mat de 300 g/mp,
patru straturi de mat 450 g/mp,
un strat de tesatura de 500 g/mp,
un strat de mat 450 g/mp, având o grosime totală de aproximativ 7 mm
(0,35 + 0,3 + 0,6 + 0,9 + 0,9 + 0,9 + 0,9 + 1 + 0,9 = 6,75)
Lăsaţi suprafaţa laminată să se usuce încă o zi sau două.
3. Laminatul de rezistenţă sau de structură
Matriţele obţinute manual trebuiesc întărite prin laminarea suplimentara a stratului de rezistenţă şi prin adăugarea inserţiilor. Alternativ, matriţa poate fi întărită făcând din stratul de rezistenţă un laminat tip sandwich.
Laminatul de rezistenţă trebuie construit succesiv, cu maxim două straturi de stratimat de 450 g/mp pe zi. Ţesătura poate fi folosită la un total de cel puţin 6 straturi de stratimat de 450 g/mp, aplicate peste gelcoat şi dacă primul strat a fost lăsat să se întărească cel puţin o săptămână. Pentru întărirea laminatului, ţesătura se foloseşte ca ultimul sau penultimul strat de laminat. După ce stratul de rezistenţă a fost realizat la grosimea necesară şi lăsat să se usuce cel puţin o săptămână, se pot adăuga inserţiile corespunzătoare. Acest lucru trebuie făcut cu atenţie pentru a se evita încărcarea în dimensiune şi formarea tensiunilor interne.
Stratul de rezistenţă prin metoda sandwich se poate aplica direct pe stratul de suprafaţă, dacă acesta a fost lăsat să se întărească cel puţin o săptămână. Îmbinarea se face apoi cu lemn sau alt material de ranforsare. Când alegeţi acest material, ţineţi cont de izolaţia termică. Laminarea trebuie făcută astfel încât să evitaţi zonele încărcate cu răşină şi întreruperile pentru a nu provoca tensiuni interne.
3.1. Inserţiile
Inserţiile şi suportul nu pot fi aplicate, pâna când stratul de suprafaţă nu s-a uscat timp de cel puţin două săptămâni.
3.2. Suporturi
Pentru a reduce riscul apariţiei tensiunilor interne şi schimbărilor dimensionale ale laminatului, cadrele sau elementele de rigidizare din cornier sau secţiuni similare din oţel trebuiesc asamblate pe matriţă după ce au fost preasamblate. Nu este permisă sudarea, polizarea, perforarea cadrului după ce acesta a fost laminat pe matriţă. Diferite părţi ale cadrului trebuiesc tăiate, îndoite şi ajustate astfel încât să corespundă matriţei conform planului. Toate componentele sunt aşezate temporar pe matriţă şi îmbinate cu ajutorul colierelor, sârmei din oţel etc. Dacă este necesar, puteţi suda părţi mici pentru a îmbina elementele între ele. Cadrul temporar trebuie să fie suficient de rezistent pentru a putea fi ridicat de pe matriţă.
Când cadrul este gata, este scos de pe matriţă şi sudat definitiv. Se fac găuri şi se adaugă inele de suspendare, rotile şi alte elemente practice.
Modelul complet este apoi curăţat, degresat şi aşezat din nou pe matriţă. A se nota că suprafeţele modelului ce vor fi laminate pe matriţă trebuiesc aşezate la acelaşi nivel cu suprafaţa matriţei.
Dacă există goluri între model şi matriţă, acestea se vor umple cu chit poliesteric înainte de a începe laminarea. Dacă aşezarea modelului şi a matriţei este perfectă şi suprafeţele de contact bune, este suficient să laminaţi stratimatul de 450 g/mp, pentru a fixa modelul pe matriţă.
Ţineţi cont de expansiunea termică a cadrului astfel încât acesta să se comporte ca un agent de inserţie şi ca bază pentru asamblarea elementelor şi utilizarea lor.
Cadrele nu trebuie să fie doar o colecţie de bări de oţel, fiecare bară trebuie să aibă o funcţie şi să fie poziţionată corect.
3.3. Ejectori
Cauza principală a deteriorării matriţelor este utilizarea necorespunzătoare. Aceasta este adeseori asociată cu îndepărtarea modelului de pe matriţă.
Forţa în exces şi instrumentele ascuţite sunt folosite în prea multe cazuri. Pentru a demula piesa mai uşor, ţineţi cont de etapa de lucru, adică unghiurile de demulare şi limitele de despărţire să fie făcute ţinând cont de modul în care piesa va fi demulată şi utilizată.
Ejectorii trebuie puşi pe toate matriţele şi pot mări considerabil durata de utilizare a matriţei dacă sunt potriviţi şi bine poziţionaţi.
Ejectorii pot fi de mai multe tipuri; cele mai des utilizate sunt cele tip şurub sau tijă.
În forma cea mai simplă, poate fi o gaură pentru trecerea aerului comprimat. Gaura este acoperită cu o bandă în timpul laminării. Toate aceste aranjări sunt simple şi eftine. Din păcate acestea nu sunt practice în cazul pieselor mari sau subţiri.
Ejectorul nu trebuie nici să ridice nici să preseze matriţa ci să lase aerul să pătrundă între matriţă şi piesă şi să desprindă piesa de matriţă.
Un ejector compatibil conceput ca o supapă de aer lucrează corect doar dacă este deschis câteva zecimi de milimetru şi permite aerului să intre şi să pătrundă de-a lungul suprafeţei matriţei.
Ejectorii trebuie poziţionaţi în partea centrală sau cea mai adâncă a matriţei dar nu prea aproape de margine.
4. Întărirea
Important de ştiut: lăsaţi matriţa să se întărească pe model întrun mediu cald, cel puţin 3 săptămâni.
5. Îndepărtarea matriţei de pe model
Dacă suprafaţa modelului este rezistentă la stiren monomer şi dacă ceruirea s-a făcut cu atenţie, nu ar trebui să apară probleme la îndepărtarea matriţei de pe model. Conectând ejectorii la aerul comprimat, matriţa poate fi ridicată de pe model.
Dacă matriţa este înţepenită, nu folosiţi forţa până când nu aţi încercat variantele de mai jos :
conectaţi ejectorii la o sursă de apă şi lăsaţi apa să ridice uşor matriţa de pe model.
introduceţi o pană de lemn (pană de decofrare) la margini. Încercaţi să introduceţi aer comprimat în şanţurile deschise de acestea. Nu vă grăbiţi.
Găuriţi.
Fixaţi un ştuţ temporar în orificiul realizat şi conectaţi-l la conducta de aer comprimat sau de apă. Reparaţi orificiul imediat ce aţi îndepărtat matriţa.
Dacă nici una din metodele de mai sus nu reuşeşte, încercaţi-le pe următoarele :
separaţi matriţa de model cu ajutorul unui cric hidraulic
îndepărtaţi cu atenţie modelul pe bucăţi de pe matriţă. Acest lucru va distruge modelul şi va afecta şi matriţa.
5.1. Cauze frecvente pentru problemele de demulare
suprafaţa modelului este sensibiă la stirenul monomer
lacul de pe model nu s-a uscat corespunzător
ceruirea modelului nu este suficientă sau s-a folosit o ceară necorespunzătoare
gelcoatul de matriţă nu s-a întărit corect
s-a lucrat pe un model rece şi/sau în mediu cu temperatură scăzută
6. Turnarea unei matriţe noi pe acelaşi model
[list][*]Matriţa trebuie întâi spălată cu apă călduţă şi detergent slab. Verificaţi suprafeţele matriţei, piesele de ghidare, ejectorii şi sistemul de strângere, etc. Dacă suprafaţa matriţei are zgârieturi, urme sau nu luceşte corespunzător, toate acestea trebuiesc corectate prin sablare umedă, finisând cu hârtie abrazivă foarte fină (şmirghel fin - granulatie 1.000 sau 1.200) si polish. După ce matriţa a fost verificată şi modificată şi totul este în regulă, suprafaţa trebuie ceruită. Aplicaţi ceara în acelaşi mod ca pe model. După ceruire, aplicaţi un film de demulare din alcool polivinilic şi faceţi o piesă de probă prin metoda manuală. Această piesă include aplicarea gelcoatului şi a cel puţin 4 straturi de stratimat 450 g/m2, de preferat umed pe umed. Piesa test reprezintă controlul suprafeţei matriţei şi de asemenea verificarea că suprafaţa a fost corect uscată.[*]După piesa test, spălaţi din nou matriţa cu apă călduţă şi aplicaţi ceara cu grad ridicat de demulare. Aplicaţi alt film de demulare, după care matriţa este gata să intre în producţie. Uneori se mai face o altă piesă test prin metoda manuală, stratul de suprafaţă fiind realizat cu grijă. Această piesă poate fi folosită ca referinţă şi model pentru fabricarea altor matriţe. [*]După realizarea primei matriţe sau a celei de referinţă, matriţa trebuie spălată şi ceruită încă o dată. Din nou, pentru a 3-a matriţă se recomandă aplicarea unui strat subţire de demulant.[*]De la a 4-a matriţă nu mai este nevoie de agent de demulare iar ceruirea poate fi făcută la fiecare a doua extracţie. După 10 demulări mai puteţi face o serie de demulări fără a mai fi nevoie de ceară.
[list]
7. Aspecte de design
Una din problemele apărute la fabricarea matriţelor este cauzată de contracţia poliesterului la întărire. În mod normal această contracţie reprezintă 7 - 8 % din volumul total, rezultând o contracţie liniară de aprox. 2%
Aceste valori se referă la poliesterul pur dar când se adaugă materiale de armare, contracţia este mai mică deoarece o parte din volumul total este acoperită de material rezistent la contracţie.
Poliesterul laminat cu 30% fibră de sticlă are teoretic o contracţie în volum de aprox. 4% adică 1,8% contracţie liniară.
Acestea sunt valori teoretice dar în practică ele pot varia întâmplător şi depind de diferiţi factori din procesul de laminare.
Contracţia urmează procesului de întărire şi începe la stadiul de gel şi continuă până când laminatul este perfect întărit. Dacă apare un obstacol fizic la contracţia întro direcţie, rezultatul va consta în formarea de zgârieturi în acea direcţie. Acestea au nevoie de un timp mai lung pentru a dispărea.
Dacă obstacolul este îndepărtat cât timp zgârieturile încă există, acest lucru poate duce la contracţie întârziată.
Acest fenomen poate duce la deformare sau la alte schimbări ale dimensiunii piesei după îndepărtarea de pe matriţă şi la fisurarea zonelor bogate în poliester, de exemplu la colţuri sau zone înclinate etc.
Pentru a evita formarea zgârieturilor din interiorul laminatului, urmaţi regulile următoare :
Gelcoat :
straturi cu grosime egală
fără acumulări
Laminatul :
impregnare atentă fără a se forma zone cu multă răşină
straturi subţiri, câte un singur strat de mat
timp de întărire suficient între straturi
zgârieturile datorate contracţiei trebuie să aibă suficient timp să dispară înainte de aplicarea următorului strat
Nu este posibil să eliminaţi contracţia în totalitate, dar puteţi reduce consecinţele!
Unicul factor important în fabricarea matriţei şi care aproape mereu este ignorat este TIMPUL !. Este esenţial să se respecte timpul necesar fiecărei etape. Stratul de suprafaţă al matriţei nu poate fi făcut niciodată în mai puţin de o săptămână dacă se respectă normele.
Pentru o calitate bună, matriţa trebuie lăsată să se întărească pe model întrun mediu cald, cel puţin 3 săptămâni. O matriţă realizată în mai puţin timp poate corespunde, dar riscul de a ceda este foarte ridicat
Rugam nu comandati si nu apelati daca nu sunteti sigur de achizitie. Persoanele serioase vor fi servite cu profesionalism si toata seriozitatea. Persoanele neserioase sunt rugate sa se abtina de la orice fel de comentariu. Multumesc pt. intelegere.
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.
Matriţele din poliesteri armati cu fibră de sticlă pot fi folosite pentru procedee de fabricaţie diferite. Aplicarea cea mai des folosită este fabricarea pieselor manual sau cu masini combinate de tocat si aplicat fibra (polispray). La construirea unei matriţe este importantă experienţa celui care lucrează şi se recomandă alegerea cu atenţie a materiilor prime ce asigură calitatea matriţei pe termen lung.
1.1. Construcţie model (master)
Primul pas în construcţia matriţei este fabricarea modelului. Poate fi prototip sau special construită din lemn, ghips, metal sau alte materiale ce nu pot fi atacate de stirenul monomer. Modelul trebuie să aibe stabilitate dimensională bună şi suprafaţa trebuie să fie de o calitate cel puţin la fel de bună pe cât se doreşte piesa finită.
Tratamentul suprafeţei include ceruire, sablare, lăcuire şi lustruire.
Lăcuirea este importantă dacă modelul este făcut dintr -un material poros precum lemnul sau ghipsul, unde este nevoie de mai multe straturi.
Când se chituieşte şi se lăcuieşte, este important să se folosească materiale rezistente la stirenul monomer. Cele mai bune sunt cele pe bază de poliester. Majoritatea chiturilor şi lacurilor ce se usucă la aer sunt atacate de stirenul monomer şi trebuie protejate de un strat de demulant aplicat cu atenţie, de exemplu, alcoolul polivinilic sau ceara demulanta.
Când pregătiţi suprafaţa matriţei, este important să nu lăsaţi urme precum zgârieturi, deoarece acestea se vor vedea pe suprafaţa piesei finite. Urmele de pe suprafaţa piesei pot fi relativ uşor de îndepărtat, dar cele de pe suprafaţa matriţei rezultate din ieşirile în relief de pe model pot fi foarte greu de corectat după ce matriţa este gata.
Modelul trebuie, de asemenea, adaptat procedeului specific folosit la realizarea matriţei.
Aceasta înseamnă că materialul de etanşare, marginile, aşezarea, trebuiesc modelate şi suprafaţa tratată ca pentru restul modelului.
Când modelul este gata şi suprafaţa finisată, se lăcuieşte si se lasă să se usuce cel puţin o săptămână. Apoi modelul trebuie tratat cu agenţii de demulare necesari.
Întâi aplicaţi multă ceară de demulare în straturi subţiri şi netede folosind un burete. Lucraţi ceara în cercuri mici, în secţiuni de 25 - 30% şi timp limitat. Lustruiţi imediat, ca ceara să nu se usuce, folosind hârtie specială sau finet. Schimbaţi-le frecvent. Ceruirea trebuie făcută în 4-5 straturi cu interval de minim trei ore între, pentru uscarea fiecărui strat. Ultimul strat de ceară trebuie lăsat la uscat cel puţin 12 ore.
Următorul pas este aplicarea stratului de demulant lichid, adica alcool polivinilic, folosind o bucată din piele de căprioară, weltex sau alte materiale similare. Materialul trebuie să fie saturat cu alcool polivinilic şi apoi stors cu atenţie. Stratul se aplică prin spălarea suprafeţei cu o cârpă udă, prin mişcări ample astfel încât să se formeze un strat subţire.
1.2. Aplicarea gelcoatului de matrita
Gelcoaturile sunt create pe baza de răşini poliesterice nesaturate selectate pentru a obţine HDT ridicat. Această caracteristică va permite realizarea unui mare număr de piese pe aceeaşi matriţă. Aceste gelcoaturi sunt gata de utilizare după ce se adaugă procentul corespunzător de intaritor (peroxid de metil etil cetonă = MEC).
Se recomandă citirea cu atenţie a instructiunilor de utilizare înainte de începerea lucrului. O slabă aplicare a acestuia poate duce la rezultate nedorite.
Aplicarea gelcoatului se face cu o pensula cu par lung si moale; primul strat de 0,35 mm +/- 0,05 mm în cel puţin două treceri (ideal trei treceri).
Lăsaţi gelcoatul să se usuce 2 minute între fiecare trecere;
Un strat mai gros de 0,5 mm provoacă deformări, fisuri sau aspect necorespunzător;
O grosime mai mică de 0,3 mm provoacă o întărire incompletă ce se manifestă prin luciu insuficient, lipsa strălucirii, fisuri şi observarea fibrei de sticlă.
Lăsaţi stratul de gelcoat să gelifieze (contact lipicios fără transfer de material)
1.3.Întărirea gelcoatului de matriţă
Se recomandă controlarea timpului de gel, înainte de utilizare. Acesta poate suporta variaţii în funcţie de temperatura din atelier, umiditatea din atmosferă, valabilitatea gelcoatului, tipul de peroxid organic folosit; o scădere a temperaturii în atelier va cauza o creştere a timpului de gel, deci si o creştere a durităţii Barcol mai lentă. Temperatura recomandată este de 18-23 gr.C.
Nu utilizaţi mai mult de 3% catalizator; va apărea contracţie suplimentară şi autodemulare.
Nu folosiţi mai puţin de 1,2% catalizator; va cauza slaba polimerizare.
1.4. Sfaturi / Puncte cheie
Gelcoatul trebuie amestecat înainte de utilizare (10 minute pentru 24 ore). O amestecare excesivă va provoca scăderea vâscozităţii, mărind riscul de curgere, pierderea de stiren şi formarea porozităţilor.
Gelcoatul va fi amestecat în adâncime şi la suprafaţă, evitând turbulenţele.
Nu amestecaţi niciodată gelcoatul folosind aer comprimat. Această metodă nu este eficace şi prezintă riscul poluării cu stiren monomer.
Nu adăugaţi nimic altceva în gelcoat în afară de peroxid de metil etil cetonă în procentul necesar.
1.5.Precauţii
Utilizarea gelcoatului de matrita este obligatorie pentru a obţine o suprafaţă fără greşeală, lucioasă şi durabilă.
Operatorul trebuie să urmărească şi să controleze strict procedurile de aplicare. Un mare număr de greşeli nu apar decât după demulare şi sunt cauzate de nerespectarea normelor de utilizare:
lucraţi pe o preformă curată, netedă şi fără pori. Utilizarea unui strat de finisare sau de lac este recomandată.
asiguraţi-vă că ustensilele de lucru sunt în stare bună de utilizare.
după câteve zile de neutilizare, gelcoatul de matriţe pare foarte vâscos. Se recomandă a fi amestecat (o dată pe zi). O amestecare slabă este inutilă, chiar cu efecte negative (porozităţi, curgeri,....).
dupa folosire închideţi recipientul de gelcoat.
la aplicarea unui strat, acoperiţi întreaga suprafaţă în interval de 5 min. Succesiunea sau juxtapunerea straturilor provoacă o reticulare heterogenă a filmului, cauzând nereguli .
nu reduceţi niciodată cantitatea de gelcoat de matriţă adăugând alti substituenti (acetonă, etc.).
fiţi sigur că peroxidul organic s-a încorporat omogen în gelcoat. Nerespectarea acestui lucru duce la apariţia problemelor de întărire ce se manifestă prin vizibilitatea fibrelor, autodemulare, etc.
verificaţi grosimea gelcoatului umed aplicat. O grosime insuficientă înseamnă vizibilitatea fibrelor de sticlă, deformare după întărire şi apariţia fisurilor.
evitaţi formarea bulelor de aer. Acest fenomen provoacă porozităţi.
proiectaţi un strat de gelcoat de 0,35 mm. pe o placă de sticlă. Verificaţi prezenţa sau absenţa porozităţilor. Acest test se recomandă înainte de proiecţia (aplicarea) gelcoatului pe preformă.
în timpul proiecţiei, evitaţi mişcări bruşte, acest lucru putând provoca discontinuităţi în aplicare.
nu aplicaţi niciodată gelcoat pe alcool polivinilic umed (întărire incompletă).
controlaţi umiditatea.
utilizaţi gelcoatul catalizat în perioada de utilizare.
2. Laminatul de suprafaţă
Primul strat ranforsat constă întrun voal de suprafaţă, plus un strat de fibră tocată (stratimat) de 300 g/mp, pudră. Trebuie aplicat imediat după ce stratul de gelcoat s-a întărit bine(intre minimum 3 ore si pana la maximum 6 ore).
Folosiţi o răşină poliesterică specială pentru matriţe cu adaosul recomandat de intaritor. Nu amestecaţi mai multă răşină decât puteţi folosi întro perioadă de 20 min.
Aplicaţi răşina peste gelcoat-ul întărit prin spray-ere sau cu o pensulă, sau un roller din piele de miel. Trebuie aplicat un strat gros şi neted, dacă se poate dublu în greutate faţă de ranfort. Primul strat de voal de suprafaţă se umectează cu răşină şi trebuie presat astfel încât să urmeze conturul modelului fără straturi duble, cute sau zgârieturi.
Aşteptaţi cam 2 min.şi lăsaţi ranfortul (fibra de sticlă) să se impregneze de la bază, înainte să începeţi laminarea cu un roller de metal pentru o impregnare totală a ranfortului, forţând astfel aerul să iasă. Folosiţi o pensulă densă pentru locurile înguste (greu accesibile) sau pentru colţuri. Impregnarea primului strat trebuie făcută cu mare atenţie pentru a evita formarea bulelor de aer.
Dacă stratul de rasina poliesterica de după gelcoat nu este suficient pentru a acoperi complet suprafata fibrei, se mai aplică răşină pe suprafaţa matului, dar se recomandă evitarea acestui lucru deoarece aerul poate pătrunde uşor în suprafaţă şi este mai greu de eliminat.
Nu încercaţi să obţineţi un conţinut ridicat de fibră de sticlă din primul strat, ci realizaţi o laminare netedă, fără bule de aer.
Deformările de pe matriţă trebuie corectate cu atenţie astfel încât să nu rămână zone de răşină neranforsată. Pentru colţurile ascuţite sau marginile matriţelor demontabile, puteţi aplica fibre de roving (fir) bine impregnate, înainte de aplicarea matului.
După ce primul strat este complet impregnat, trebuie lăsat să geleze. Când laminatul este încă umed, marginile trebuiesc nivelate cu un cuţit ascuţit. Repetaţi pentru fiecare strat. Astfel, nu va trebui să nivelaţi marginile matriţei cu discul abraziv. Când construiţi modelul, curăţaţi marginile pentru a facilita egalizarea. După egalizarea marginilor lăsaţi primul strat să se usuce peste noapte.
Următoarea zi verificaţi cu atenţie laminatul ca să nu aibă bule de aer. Dacă acestea există totuşi, după impregnare, trebuie curăţate cu un cuţit pentru a putea fi umplute cu răşină din stratul următor. Se impune din nou atenţie în special pentru colţuri şi margini. De asemenea, îndepărtaţi prin tăiere sau prin şlefuire orice proieminenţă, astfel încât suprafaţa să fie complet pregătită pentru aplicarea stratului următor.
Folosiţi aceeaşi metodă pentru a lamina cel de-al treilea strat, doar că aici veţi folosi stratimat de 450 g/mp. Îmbinarea între bucăţile de stratimat din acest strat şi din cele următoare trebuie făcută cu o suprapunere de 50 mm.
Al treilea strat laminat se va lăsa de asemenea la uscat peste noapte. Nu uitaţi să nivelaţi marginile.
Repetaţi la următoarele trei straturi folosind stratimat de 450 g/mp, si lăsând fiecare strat la uscare peste noapte, după ce aţi egalizat marginile.
Pentru a-i conferi matritei o rezistenta sporita, trebuie aplicat si un strat de tesatura de 500 g/mp.
Ultimul strat va fi tot de stratimat de 450 g/mp,
Stratul de suprafaţă al matriţei este acum gata şi trebuie să fie format din
gelcoat,
un mat subtire,
un mat de 300 g/mp,
patru straturi de mat 450 g/mp,
un strat de tesatura de 500 g/mp,
un strat de mat 450 g/mp, având o grosime totală de aproximativ 7 mm
(0,35 + 0,3 + 0,6 + 0,9 + 0,9 + 0,9 + 0,9 + 1 + 0,9 = 6,75)
Lăsaţi suprafaţa laminată să se usuce încă o zi sau două.
3. Laminatul de rezistenţă sau de structură
Matriţele obţinute manual trebuiesc întărite prin laminarea suplimentara a stratului de rezistenţă şi prin adăugarea inserţiilor. Alternativ, matriţa poate fi întărită făcând din stratul de rezistenţă un laminat tip sandwich.
Laminatul de rezistenţă trebuie construit succesiv, cu maxim două straturi de stratimat de 450 g/mp pe zi. Ţesătura poate fi folosită la un total de cel puţin 6 straturi de stratimat de 450 g/mp, aplicate peste gelcoat şi dacă primul strat a fost lăsat să se întărească cel puţin o săptămână. Pentru întărirea laminatului, ţesătura se foloseşte ca ultimul sau penultimul strat de laminat. După ce stratul de rezistenţă a fost realizat la grosimea necesară şi lăsat să se usuce cel puţin o săptămână, se pot adăuga inserţiile corespunzătoare. Acest lucru trebuie făcut cu atenţie pentru a se evita încărcarea în dimensiune şi formarea tensiunilor interne.
Stratul de rezistenţă prin metoda sandwich se poate aplica direct pe stratul de suprafaţă, dacă acesta a fost lăsat să se întărească cel puţin o săptămână. Îmbinarea se face apoi cu lemn sau alt material de ranforsare. Când alegeţi acest material, ţineţi cont de izolaţia termică. Laminarea trebuie făcută astfel încât să evitaţi zonele încărcate cu răşină şi întreruperile pentru a nu provoca tensiuni interne.
3.1. Inserţiile
Inserţiile şi suportul nu pot fi aplicate, pâna când stratul de suprafaţă nu s-a uscat timp de cel puţin două săptămâni.
3.2. Suporturi
Pentru a reduce riscul apariţiei tensiunilor interne şi schimbărilor dimensionale ale laminatului, cadrele sau elementele de rigidizare din cornier sau secţiuni similare din oţel trebuiesc asamblate pe matriţă după ce au fost preasamblate. Nu este permisă sudarea, polizarea, perforarea cadrului după ce acesta a fost laminat pe matriţă. Diferite părţi ale cadrului trebuiesc tăiate, îndoite şi ajustate astfel încât să corespundă matriţei conform planului. Toate componentele sunt aşezate temporar pe matriţă şi îmbinate cu ajutorul colierelor, sârmei din oţel etc. Dacă este necesar, puteţi suda părţi mici pentru a îmbina elementele între ele. Cadrul temporar trebuie să fie suficient de rezistent pentru a putea fi ridicat de pe matriţă.
Când cadrul este gata, este scos de pe matriţă şi sudat definitiv. Se fac găuri şi se adaugă inele de suspendare, rotile şi alte elemente practice.
Modelul complet este apoi curăţat, degresat şi aşezat din nou pe matriţă. A se nota că suprafeţele modelului ce vor fi laminate pe matriţă trebuiesc aşezate la acelaşi nivel cu suprafaţa matriţei.
Dacă există goluri între model şi matriţă, acestea se vor umple cu chit poliesteric înainte de a începe laminarea. Dacă aşezarea modelului şi a matriţei este perfectă şi suprafeţele de contact bune, este suficient să laminaţi stratimatul de 450 g/mp, pentru a fixa modelul pe matriţă.
Ţineţi cont de expansiunea termică a cadrului astfel încât acesta să se comporte ca un agent de inserţie şi ca bază pentru asamblarea elementelor şi utilizarea lor.
Cadrele nu trebuie să fie doar o colecţie de bări de oţel, fiecare bară trebuie să aibă o funcţie şi să fie poziţionată corect.
3.3. Ejectori
Cauza principală a deteriorării matriţelor este utilizarea necorespunzătoare. Aceasta este adeseori asociată cu îndepărtarea modelului de pe matriţă.
Forţa în exces şi instrumentele ascuţite sunt folosite în prea multe cazuri. Pentru a demula piesa mai uşor, ţineţi cont de etapa de lucru, adică unghiurile de demulare şi limitele de despărţire să fie făcute ţinând cont de modul în care piesa va fi demulată şi utilizată.
Ejectorii trebuie puşi pe toate matriţele şi pot mări considerabil durata de utilizare a matriţei dacă sunt potriviţi şi bine poziţionaţi.
Ejectorii pot fi de mai multe tipuri; cele mai des utilizate sunt cele tip şurub sau tijă.
În forma cea mai simplă, poate fi o gaură pentru trecerea aerului comprimat. Gaura este acoperită cu o bandă în timpul laminării. Toate aceste aranjări sunt simple şi eftine. Din păcate acestea nu sunt practice în cazul pieselor mari sau subţiri.
Ejectorul nu trebuie nici să ridice nici să preseze matriţa ci să lase aerul să pătrundă între matriţă şi piesă şi să desprindă piesa de matriţă.
Un ejector compatibil conceput ca o supapă de aer lucrează corect doar dacă este deschis câteva zecimi de milimetru şi permite aerului să intre şi să pătrundă de-a lungul suprafeţei matriţei.
Ejectorii trebuie poziţionaţi în partea centrală sau cea mai adâncă a matriţei dar nu prea aproape de margine.
4. Întărirea
Important de ştiut: lăsaţi matriţa să se întărească pe model întrun mediu cald, cel puţin 3 săptămâni.
5. Îndepărtarea matriţei de pe model
Dacă suprafaţa modelului este rezistentă la stiren monomer şi dacă ceruirea s-a făcut cu atenţie, nu ar trebui să apară probleme la îndepărtarea matriţei de pe model. Conectând ejectorii la aerul comprimat, matriţa poate fi ridicată de pe model.
Dacă matriţa este înţepenită, nu folosiţi forţa până când nu aţi încercat variantele de mai jos :
conectaţi ejectorii la o sursă de apă şi lăsaţi apa să ridice uşor matriţa de pe model.
introduceţi o pană de lemn (pană de decofrare) la margini. Încercaţi să introduceţi aer comprimat în şanţurile deschise de acestea. Nu vă grăbiţi.
Găuriţi.
Fixaţi un ştuţ temporar în orificiul realizat şi conectaţi-l la conducta de aer comprimat sau de apă. Reparaţi orificiul imediat ce aţi îndepărtat matriţa.
Dacă nici una din metodele de mai sus nu reuşeşte, încercaţi-le pe următoarele :
separaţi matriţa de model cu ajutorul unui cric hidraulic
îndepărtaţi cu atenţie modelul pe bucăţi de pe matriţă. Acest lucru va distruge modelul şi va afecta şi matriţa.
5.1. Cauze frecvente pentru problemele de demulare
suprafaţa modelului este sensibiă la stirenul monomer
lacul de pe model nu s-a uscat corespunzător
ceruirea modelului nu este suficientă sau s-a folosit o ceară necorespunzătoare
gelcoatul de matriţă nu s-a întărit corect
s-a lucrat pe un model rece şi/sau în mediu cu temperatură scăzută
6. Turnarea unei matriţe noi pe acelaşi model
[list][*]Matriţa trebuie întâi spălată cu apă călduţă şi detergent slab. Verificaţi suprafeţele matriţei, piesele de ghidare, ejectorii şi sistemul de strângere, etc. Dacă suprafaţa matriţei are zgârieturi, urme sau nu luceşte corespunzător, toate acestea trebuiesc corectate prin sablare umedă, finisând cu hârtie abrazivă foarte fină (şmirghel fin - granulatie 1.000 sau 1.200) si polish. După ce matriţa a fost verificată şi modificată şi totul este în regulă, suprafaţa trebuie ceruită. Aplicaţi ceara în acelaşi mod ca pe model. După ceruire, aplicaţi un film de demulare din alcool polivinilic şi faceţi o piesă de probă prin metoda manuală. Această piesă include aplicarea gelcoatului şi a cel puţin 4 straturi de stratimat 450 g/m2, de preferat umed pe umed. Piesa test reprezintă controlul suprafeţei matriţei şi de asemenea verificarea că suprafaţa a fost corect uscată.[*]După piesa test, spălaţi din nou matriţa cu apă călduţă şi aplicaţi ceara cu grad ridicat de demulare. Aplicaţi alt film de demulare, după care matriţa este gata să intre în producţie. Uneori se mai face o altă piesă test prin metoda manuală, stratul de suprafaţă fiind realizat cu grijă. Această piesă poate fi folosită ca referinţă şi model pentru fabricarea altor matriţe. [*]După realizarea primei matriţe sau a celei de referinţă, matriţa trebuie spălată şi ceruită încă o dată. Din nou, pentru a 3-a matriţă se recomandă aplicarea unui strat subţire de demulant.[*]De la a 4-a matriţă nu mai este nevoie de agent de demulare iar ceruirea poate fi făcută la fiecare a doua extracţie. După 10 demulări mai puteţi face o serie de demulări fără a mai fi nevoie de ceară.
[list]
7. Aspecte de design
Una din problemele apărute la fabricarea matriţelor este cauzată de contracţia poliesterului la întărire. În mod normal această contracţie reprezintă 7 - 8 % din volumul total, rezultând o contracţie liniară de aprox. 2%
Aceste valori se referă la poliesterul pur dar când se adaugă materiale de armare, contracţia este mai mică deoarece o parte din volumul total este acoperită de material rezistent la contracţie.
Poliesterul laminat cu 30% fibră de sticlă are teoretic o contracţie în volum de aprox. 4% adică 1,8% contracţie liniară.
Acestea sunt valori teoretice dar în practică ele pot varia întâmplător şi depind de diferiţi factori din procesul de laminare.
Contracţia urmează procesului de întărire şi începe la stadiul de gel şi continuă până când laminatul este perfect întărit. Dacă apare un obstacol fizic la contracţia întro direcţie, rezultatul va consta în formarea de zgârieturi în acea direcţie. Acestea au nevoie de un timp mai lung pentru a dispărea.
Dacă obstacolul este îndepărtat cât timp zgârieturile încă există, acest lucru poate duce la contracţie întârziată.
Acest fenomen poate duce la deformare sau la alte schimbări ale dimensiunii piesei după îndepărtarea de pe matriţă şi la fisurarea zonelor bogate în poliester, de exemplu la colţuri sau zone înclinate etc.
Pentru a evita formarea zgârieturilor din interiorul laminatului, urmaţi regulile următoare :
Gelcoat :
straturi cu grosime egală
fără acumulări
Laminatul :
impregnare atentă fără a se forma zone cu multă răşină
straturi subţiri, câte un singur strat de mat
timp de întărire suficient între straturi
zgârieturile datorate contracţiei trebuie să aibă suficient timp să dispară înainte de aplicarea următorului strat
Nu este posibil să eliminaţi contracţia în totalitate, dar puteţi reduce consecinţele!
Unicul factor important în fabricarea matriţei şi care aproape mereu este ignorat este TIMPUL !. Este esenţial să se respecte timpul necesar fiecărei etape. Stratul de suprafaţă al matriţei nu poate fi făcut niciodată în mai puţin de o săptămână dacă se respectă normele.
Pentru o calitate bună, matriţa trebuie lăsată să se întărească pe model întrun mediu cald, cel puţin 3 săptămâni. O matriţă realizată în mai puţin timp poate corespunde, dar riscul de a ceda este foarte ridicat